Cât ne pasă de ce respirăm? Efectele poluării asupra sănătății fizice
E greu să percepem ca fiind periculos ceva ce nu simțim, iar singurele date care ne sperie sunt daunele pe care le creează poluarea aerului asupra oamenilor: 4,2 milioane de morți premature la nivel mondial, din care 26.490 de români pe an.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 4,2 milioane de morți premature sunt provocate, la nivel mondial, de poluarea aerului – în principal prin boli de inimă, atac de cord, boala pulmonară obstructivă cronică, cancer de plămâni și infecții respiratorii acute la copii. Astfel, poluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică.
EFECTELE POLUĂRII ASUPRA ORGANISMULUI
„The silent killer” (ucigașul tăcut) – cum mai este cunoscută poluarea – pătrunde prin nări, își face drum cu ușurință până la organele interne și omoară 26.490 români pe an, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. Mai mult, raportul Institutului Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017 și obținut de Hotnews.ro, arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010 (20 ug/m3 – concentrația microparticulelor), bucureștenii (cei mai afectaţi de poluare la nivelul României) ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani. Documentul arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).
Cum ne afectează poluarea din România sau din orașele mari
Microparticulele (PM 2.5, PM10) – sau particule în suspensie – sunt produse de traficul rutier și includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere. Particulele în suspensie mai mici de 10 micrometri trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Surse naturale a microparticulelor: • erupții vulcanice • eroziunea rocilor • furtuni de nisip ( praful adus din Sahara-eveniment întâlnit tot mai des în zona de sud a României ) • dispersia polenului .
Surse antropice a microparticulelor: • activitatea industrială • sistemul de încălzire a populației-centrale pe gaz sau pe lemne • centralele termoelectrice • incendiile de vegetație – provocate sau nu ( tot mai dese în jurul marilor orase )
• Oxizii de azot (NO, NO2) sunt un grup de gaze foarte reactive, majoritatea – fără culoare sau miros. Cel mai adesea, ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
• Benzenul (C6H6) – în aerul ambiental provine 90% din traficul rutier- este o substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
Sursa : https://www.green-report.ro/
