Creșterea urbanizării, industrializarea în plină expansiune și activitățile antropice asociate sunt principalele motive care duc la emisii de poluanți atmosferici și la o calitate slabă a aerului. Poluarea aerului este una dintre principalele preocupări globale pentru sănătate și mediu și se numără printre primii cinci factori de risc la nivel mondial pentru mortalitate.
Sunt peste 7 milioane de victime la nivel global, peste 400 000 la nivel de continent european și peste 30 000 la nivelul României, toate corelate cu calitatea precară a aerului din mediul în care trăiesc.
În urma unui studiu realizat de o Universitatea de Chicago, s-a ajuns la concluzia că poluarea aerului cu particule ultrafine (PM2.5) este principalul factor care provoacă morți premature reducând speranța de viață cu până la 2.3 ani.
Impactul asupra speranței de viață fiind comparabil cu cel al fumatului, de peste 3 ori mai mare decât cel al consumului de alcool și al apei poluate și de peste 5 ori mai mare decât cel al leziunilor provocate de mijloacele de transport, cum ar fi accidentele de mașînă.
În Europa, rezidenții sunt expuși la o poluare cu aproximativ 23,5% mai mică decât în 1998, la scurt timp după ce a început aplicarea Directivei-cadru privind calitatea aerului, câștigând astfel 4,5 luni de speranță de viață. Cu toate acestea, 98,4% din Europa încă nu respectă nouă linie directoare a OMS (Organizației Mondială a Sănătății). În 2022, UE a propus reducerea standardului de 25 µg/m³ la 10 µg/m³ până în 2030 la microparticulele PM2.5. Locuitorii din Europa de Est trăiesc cu 7,2 luni mai puțîn decât vecinii lor din vest din cauza aerului mai poluat.
Care sunt surse de particule PM2.5 la exterior?
Mai exact, PM 2.5 provine dintr-o varietate de surse. Unele dintre cele mai comune surse includ emisiile de la arderea combustibililor fosili, din cărbune, petrol și biomasă, cum ar fi lemn, deșeuri, mase plastice sau reziduuri de recoltă (resturi vegetale). Particulele PM 2.5 pot proveni și din acțiuni mecanice precum frecarea cauciucului de asfalt, sau poate reprezenta praful de la șantiere, drumuri și fabrici industriale.
Sectorul transporturilor este principalul contributor la poluarea aerului în aproape fiecare oraș. Dar acest fenomen este mai grav în orașele urbane. Acest lucru s-ar putea datora numărului crescut de vehicule în comparație cu infrastructură existentă. De exemplu, drumuri, benzinării și numărul de terminale de pasageri prevăzute pentru transportul public.
Care sunt surse de particule PM2.5 la interior?
Când vorbim de sursele ce pot genera particule ultrafine la interior (în casă, la birou sau în spațiu închis) acestea pot fi generate de la multitudine de acțiuni la care nici nu ne gândim : gătit și curățenie sau pregatirea mediului relaxant precum lumânări aprinse sau focul din șemineu.
Cât de mici sunt aceste particule PM2.5?
Pentru a exemplifica mărimea particulelor pentru cei de acasă, voi face o analogie la scară mult mai mare 1:1:
De exemplu gândiți-vă la corpul personal : acesta este un fir de păr, pumnul dumneavoastră este particula de PM10, buricul degetului mare este particula de PM2.5 și buricul degetului mic este particula de PM1.
Sistemul nostru respirator poate opri firele de păr, tot ce are dimensiuni similare, fire de praf sau nisip, dar orice este de 10 ori mai mic decât acest fir de păr, vor fi inhalate și vor pătrunde în plămâni și în alveolele noastre pulmonare. De acolo, odată cu oxigenul, vor ajunge în sânge și vor fi transportate la organele noastre vitale (inima, creier, rinichi și ficat).
Pe termen lung organismul uman va încerca să le izoleze și astfel vor declanșa inflamații, tumori, cancer sau accidente vasculare.
Unde se situează România și Europa în funcție de recomandările OMS (Organizația Mondială de Sănătate)?
Dacă OMS propune limite de 5 ug/m3 pentru pulberea PM2.5 , uniunea eropeana are limita de 5 ori mai sus la 25 ug/m3 și dorește treptat să ajungă la 10 ug/m3.
Care este acțiunea și planul pe termen lung al Uniunii Europene cu privire la această problemă?
Când ne afectează?
De obicei pe termen lung… Credeți că persoanele care sunt bolnave se întreabă care a fost cauza?
Concluzie
Dacă 2 frați gemeni ajung să aibă același stil de viață, cu joburi similare, alimentație similară și regim alimentar similar, dar trăiesc în locații diferite pe planetă, este inevitabil că fratele care trăiește într-o țară civilizată sau într-o zonă cu aer mai curat, să trăiască cu 2.3 ani mai mult decât fratele care a ales o metropolă sau capitală pentru a trăi și cu siguranță fără boli corelate cu poluarea din aer.
Înainte de a ne alege locul unde vrem să ne creștem copiii, ar trebui să reflectăm la mediul înconjurător în care ne ducem viața de zi cu zi și să conștientizăm care este pericolul invizibil:
Surse:
https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/362213/WHO-EURO-2022-3162-42920-65961-ron.pdf
https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/figures/air-quality-standards-under-the-1
