Blog
Radiografia calității aerului în Cluj-Napoca în 2025
Ce ne spun peste 1,8 milioane de măsurători colectate de senzori despre PM2.5 și PM10
Un studiu realizat pe baza rețelei comunitare Strop de Aer
Introducere
De ce avem nevoie de date locale, nu doar de medii generale
Calitatea aerului este una dintre cele mai importante, dar și cel mai puțin înțelese probleme de sănătate publică urbană. Deși vorbim frecvent despre „poluare”, realitatea este că aerul nu este la fel în toate cartierele, la toate orele sau în toate anotimpurile.
În 2025, Cluj-Napoca a beneficiat de una dintre cele mai dense rețele comunitare de monitorizare a aerului din România. „Strop de aer” și zeci de cetățeni au instalat senzori în cartiere rezidențiale, în apropierea școlilor, pe străzi cu trafic intens sau lângă spații verzi, generând o bază de date fără precedent la nivel local.
Cele 2 platforme (https://cluj-napoca.pulse.eco/ și https://cluj-napoca.aqi.eco/) ne ajută să înțelegem cum și ce respirăm în Cluj Napoca.
Acest articol este un studiu complet, construit pe baza acestor date, care răspunde la întrebări simple, dar esențiale:
- Cât de poluat a fost aerul în Cluj în 2025?
- Când și unde apar cele mai mari probleme?
- Este poluarea un fenomen rar sau o expunere constantă?
- Ce înseamnă aceste valori pentru sănătatea noastră, zi de zi?
Metodologie
Cum au fost colectate și analizate datele
În anul 2025:
- 48 de senzori comunitari activi au funcționat continuu în Cluj-Napoca
- Perioada analizată: 365 de zile (an calendaristic complet)
- 1.875.310 măsurători unice validate
- 937.640 măsurători PM2.5
- 937.670 măsurători PM10
În medie:
- ~3.900 măsurători / senzor / an
- ~107 măsurători / senzor / zi
Datele au fost:
- agregate orar, zilnic, lunar
- analizate spațial (pe locații)
- comparate cu pragurile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS, 2021)
Această densitate de date permite nu doar calculul mediilor, ci și identificarea episoadelor scurte, dar intense de poluare, care sunt cele mai periculoase pentru sănătate.
PM2.5 și PM10 – ce sunt și de ce contează
PM2.5
Particule extrem de fine, invizibile, care:
- pătrund adânc în plămâni
- pot ajunge în sânge
- sunt asociate cu boli cardiovasculare, respiratorii și scăderea speranței de viață
Pragul OMS (medie anuală): 5 µg/m³
PM10
Particule mai mari, dar care:
- irită căile respiratorii
- sunt asociate cu trafic, praf, resuspensie
Pragul OMS (medie anuală): 15 µg/m³
Evoluția anuală – ce ne spune anul 2025, ca întreg
Evoluția zilnică a valorilor medii PM10 în Cluj – 2025 (eșantion)
Analiza mediilor zilnice și lunare arată un tipar clar:
Iarna (ianuarie–martie, noiembrie–decembrie)
- valori ridicate pentru PM2.5 și PM10
- episoade frecvente de depășiri
- acumulare persistentă de poluare
Vara (mai–august)
- scădere semnificativă a PM2.5
- PM10 rămâne prezent, în special în zonele cu trafic
Figura 1. Medii lunare PM2.5 și PM10 raportate la pragurile OMS
Concluzie:
Poluarea aerului în Cluj-Napoca este sezonieră, dar nu dispare complet nici în lunile „bune”.
Câte zile respirăm aer peste limitele recomandate?
Aceasta este una dintre cele mai relevante analize pentru sănătatea publică.
În 2025:
- 222 de zile au avut PM2.5 peste pragul OMS (5 µg/m³)
- 70 de zile au avut PM2.5 peste 15 µg/m³
Cu alte cuvinte:
- peste 60% din an, aerul NU a respectat recomandările OMS
- aproape 1 zi din 5 a fost o zi cu poluare ridicată
Zile cu depășiri ale pragului OMS zilnic pentru PM2.5 (15 µg/m³) – 2025
Figura 2. Numărul de zile din 2025 în care media zilnică PM2.5 a depășit pragul OMS de 15 µg/m³ (valoare recomandată pentru expunerea pe 24 de ore).
👉 Nu vorbim despre episoade rare, ci despre expunere cronică.
Distribuția valorilor – de ce media nu spune toată povestea
Analiza distribuțiilor (boxplot, percentila 95) arată că:
- majoritatea zilelor au valori moderate
- dar există vârfuri frecvente și severe
Percentila 95 (P95):
- PM2.5 ≈ 30 µg/m³
- PM10 ≈ 56 µg/m³
Aceste vârfuri sunt:
- de 6× peste recomandarea OMS pentru PM2.5
- suficiente pentru a declanșa efecte acute asupra sănătății
Unde este aerul cel mai poluat?
Diferențe clare între zonele orașului
Analiza pe locații și zone arată:
- valori mai mari în zonele cu trafic intens
- valori ridicate și în cartiere rezidențiale dense
- diferențe clare între școli, străzi și zone mai aerisite
Figura 3. PM2.5 vs PM10 pe tipuri de zone – Cluj-Napoca (2025)
Dacă poluarea ar veni „din afara orașului”, valorile ar fi relativ uniforme.
Faptul că nu sunt indică surse locale dominante.
Putem spune „de unde vine” poluarea?
Nu putem indica o singură direcție, dar putem identifica tipare clare:
- PM10 → semnătură clară de trafic și resuspensie
- PM2.5 → asociat cu sezonul rece, încălzire rezidențială, stagnare atmosferică
Poluarea este:
- produsă în interiorul orașului
- redistribuită în funcție de trafic, temperatură și microclimat
Ce înseamnă aceste date pentru viața de zi cu zi
Mersul pe jos
În aer poluat:
- respirăm mai mult
- inhalăm mai multe particule
- expunerea crește exact când încercăm să fim activi
Sportul în aer liber
În zilele cu PM2.5 ridicat:
- beneficiile sportului pot fi diminuate
- riscul cardiovascular crește
Copiii
- respiră mai rapid
- plămânii sunt în dezvoltare
- expunerea repetată afectează sănătatea pe termen lung
Vârstnicii
- risc crescut de evenimente cardiovasculare
- parcurile nu sunt întotdeauna „zone sigure”
De ce sunt esențiale rețelele comunitare de senzori
Stațiile oficiale sunt puține și nu pot surprinde realitatea fiecărui cartier.
Rețelele comunitare:
- fac vizibile diferențele locale
- democratizează accesul la informație
- permit decizii informate, personale și publice
Fără implicarea cetățenilor, multe dintre aceste concluzii nu ar fi fost posibile.
Când este aerul cel mai poluat în Cluj-Napoca
Zilele cele mai poluate din 2025 (PM2.5 / PM10)
Analiza distribuției zilnice arată că episoadele de poluare ridicată nu sunt distribuite uniform pe parcursul anului, ci se concentrează în anumite perioade, în special în sezonul rece.
Figura 4. Distribuția zilelor din 2025 cu concentrații ridicate de particule în Cluj-Napoca, evidențiind episoadele de poluare severă.
Orele din zi cu cea mai mare expunere la poluare : Orele critice ale zilei
Poluarea nu afectează populația în mod constant pe parcursul zilei. Datele arată intervale orare recurente în care concentrațiile de particule cresc semnificativ, corelate cu activitățile urbane și traficul.
Figura 5. Concentrația medie a particulelor PM în funcție de ora din zi în Cluj-Napoca (2025), cu vârfuri clare în intervalele cu trafic intens.
Hartă senzori și heatmap – unde este aerul cel mai poluat
Analiza spațială (hartă GIS + heatmap) a concentrațiilor medii anuale de PM2.5 și PM10 evidențiază:
- clustere de poluare în zonele cu trafic intens
- valori mai ridicate în zone urbane dense
- diferențe clare între cartiere
Zonele „fierbinți” de pe hartă nu sunt întâmplătoare. Ele coincid cu:
- artere rutiere principale
- zone cu trafic constant
- zone cu resuspensie a prafului
Această hartă face vizibil ceva ce altfel ar rămâne abstract: poluarea nu este distribuită uniform, iar unii locuitori sunt mai expuși decât alții.
Concluzii
- Poluarea aerului în Cluj-Napoca este reală, persistentă și măsurabilă
- Problema nu este doar una de „vârfuri”, ci de expunere repetată
- Datele arată clar nevoia de:
- politici locale bazate pe date
- intervenții sezoniere
- protejarea zonelor sensibile (școli, cartiere)
Aerul curat începe cu date, dar se obține prin acțiune colectivă. Dacă te interesează să faci parte din această comunitate , te invităm să achiziționezi un senzor și să îl montezi în curtea sau balconul casei tale : https://www.stropdeaer.ro/product/pm-ultimate/
