Cât ne pasă de ce respirăm?
Efectele poluării asupra sănătății fizice — date, surse și impactul real asupra organismului uman.
4.2M
morți premature la nivel mondial, cauzate de poluarea aerului
26.490
români care mor anual din cauza poluării aerului
+4 ani
speranță de viață dacă poluarea din București ar fi la nivel standard
90%
din timpul nostru este petrecut în spații interioare
E greu să percepem ca fiind periculos ceva ce nu simțim, iar singurele date care ne sperie sunt daunele pe care le creează poluarea aerului asupra oamenilor: 4,2 milioane de morți premature la nivel mondial, din care 26.490 de români pe an.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 4,2 milioane de morți premature sunt provocate, la nivel mondial, de poluarea aerului – în principal prin boli de inimă, atac de cord, boala pulmonară obstructivă cronică, cancer de plămâni și infecții respiratorii acute la copii.
Poluarea aerului este responsabilă pentru
Cancer pulmonar
din decesele cauzate de cancerul la plămâni
Accident vascular cerebral
din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale
BPOC
din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică
„The silent killer” — ucigașul tăcut
Poluarea pătrunde prin nări, își face drum cu ușurință până la organele interne și omoară 26.490 români pe an, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu.
Raportul Institutului Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010 (20 µg/m³), bucureștenii ar avea o speranță de viață mai lungă cu 4 ani.
În București există o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2.5 și numărul tot mai mare de boli grave: infarct acut de miocard, infecții acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, BPOC.
Microparticulele PM2.5 & PM10
Microparticulele (PM 2.5, PM10) — sau particule în suspensie — sunt produse de traficul rutier și includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere.
Particulele în suspensie mai mici de 10 micrometri trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii.
Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Sursele poluanților atmosferici
Surse naturale
Surse antropice
Oxizii de azot (NO, NO₂)
Sunt un grup de gaze foarte reactive, majoritatea fără culoare sau miros. Rezultatul traficului rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice. Sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calității apei și efectului de seră.
Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală. Pe termen lung, la concentrații reduse, poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate sunt copiii.
Benzenul (C₆H₆)
În aerul ambiental provine 90% din traficul rutier. Este o substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate.
Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
Sursă: green-report.ro
Poluarea aerului pe înțelesul tuturor
Materiale video educative despre calitatea aerului și efectele poluării.
Poluarea aerului pe înțelesul copiilor
Proiectul "Strop de aer" la iLike IT — Pro TV
Protejează-te cu date reale
Monitorizează calitatea aerului din jurul tău și ia decizii informate pentru sănătatea ta și a celor dragi.
