Informații despre Poluare

Cum influențează ventilația nivelul de radon din clădiri?

Ce ne arată datele reale despre acest gaz invizibil?

Gazul radon este unul dintre cei mai importanți poluanți ai aerului interior și, în același timp, unul dintre cei mai puțin înțeleși. Nu are miros, nu are culoare și nu poate fi detectat fără echipamente dedicate, însă poate avea un impact major asupra sănătății atunci când se acumulează în spații închise.

Conform Environmental Protection Agency (EPA), radonul este considerat a doua cauză principală de cancer pulmonar după fumat și principala cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor. (US EPA)

În ultimele luni, am analizat mai multe seturi de date privind concentrațiile de radon din spații interioare și am observat un lucru foarte clar: ventilația joacă un rol critic în controlul acestui gaz.

Ce se întâmplă când ventilația este oprită?

Datele analizate în luna mai 2026 arată foarte clar cum se comportă radonul într-o clădire atunci când sistemul HVAC este oprit și spațiul rămâne neocupat.

În perioadele în care ventilația a fost oprită:

  • concentrațiile de radon au crescut constant;
  • au apărut frecvent depășiri ale pragului GO IAQS de 100 Bq/m³;
  • nivelurile au continuat să crească pe măsură ce spațiul a rămas închis.

În schimb, imediat după pornirea ventilației:

  • valorile au scăzut rapid;
  • concentrațiile au revenit către niveluri considerate sigure;
  • fluctuațiile au devenit mult mai mici.

Acest comportament este perfect explicabil din punct de vedere fizic. Radonul provine din sol și poate pătrunde în clădiri prin fisuri, conducte sau zone neetanșe. Atunci când schimbul de aer este redus, gazul începe să se acumuleze în interior. (EPA)


Radonul nu are valori constante

Una dintre cele mai importante concluzii este că nivelul de radon nu este fix. Acesta poate varia semnificativ:

  • de la zi la noapte;
  • între weekend și timpul săptămânii;
  • între sezonul rece și sezonul cald;
  • în funcție de gradul de ventilare;
  • în funcție de ocuparea clădirii.

Graficele analizate arată că:

  • noaptea valorile sunt adesea mai ridicate;
  • în sezonul rece concentrațiile tind să crească;
  • spațiile bine etanșate pot acumula mai ușor radon dacă nu există ventilație adecvată.

Acest lucru este confirmat și de studiile internaționale privind calitatea aerului interior și radonul în școli și clădiri educaționale. (ScienceDirect)


De ce este important pentru școli și birouri?

Pentru spațiile care rămân goale peste noapte sau în weekend — precum școli, birouri sau instituții publice — apare o problemă importantă:

Nu este suficient să pornim ventilația exact când oamenii intră în clădire.

În multe situații, concentrațiile pot fi deja ridicate după ore sau zile fără schimb de aer.

De aceea, tot mai multe recomandări internaționale vorbesc despre strategii de tip:

  • flush out;
  • pre-ventilare;
  • purjare a aerului înainte de ocupare.

Practic, clădirea trebuie ventilată înainte ca elevii, profesorii sau angajații să ajungă în interior. (EPA NERL)


Școlile reprezintă un caz special

Copiii sunt considerați una dintre categoriile cele mai vulnerabile la poluanții din aerul interior. EPA estimează că aproximativ una din cinci școli are cel puțin o sală cu niveluri ridicate de radon. (US EPA)

În plus:

  • elevii petrec multe ore zilnic în interior;
  • sălile sunt adesea insuficient ventilate;
  • renovările pentru eficiență energetică pot reduce schimbul natural de aer.

Un studiu european publicat în 2025 privind radonul în grădinițe și școli a arătat că multe unități educaționale depășesc recomandările OMS privind radonul interior. (ScienceDirect)


Ventilația nu înseamnă doar confort

Mult timp, ventilația a fost privită mai ales ca un element de confort termic. În realitate, aceasta este o măsură directă de protecție a sănătății.

Conform EPA, ventilația și filtrarea reprezintă unele dintre cele mai importante metode pentru reducerea poluanților din aerul interior. (US EPA)

În cazul radonului, ventilația:

  • reduce acumularea gazului;
  • stabilizează concentrațiile;
  • limitează expunerea ocupanților;
  • poate contribui semnificativ la reducerea riscurilor pe termen lung.

 


Monitorizarea continuă devine esențială

Una dintre cele mai mari probleme legate de radon este faptul că oamenii nu își dau seama când apar depășiri.

Gazul:

  • nu poate fi văzut;
  • nu poate fi mirosit;
  • nu produce simptome imediate.

Fără monitorizare dedicată, spațiile pot avea perioade cu niveluri ridicate fără ca ocupanții să știe.

De aceea, monitorizarea continuă devine tot mai importantă pentru:

  • locuințe;
  • școli;
  • birouri;
  • cabinete medicale;
  • spații publice;
  • clădiri eficiente energetic.


Program de monitorizare și închiriere senzori radon – Strop de Aer

În acest context, la Strop de Aer am început un program de închiriere a echipamentelor pentru monitorizarea concentrației de radon.

Serviciul este destinat:

  • locuințelor;
  • școlilor;
  • birourilor;
  • cabinetelor;
  • altor spații interioare.

Programul include:

  • senzori dedicați monitorizării radonului;
  • acces la date și grafice în timp real;
  • interpretarea rezultatelor;
  • recomandări pentru ventilare și reducerea expunerii.

Mai multe detalii:
Serviciu închiriere senzor radon – 30 zile


Concluzie

Datele reale arată foarte clar că radonul este un poluant dinamic, influențat direct de ventilație și de modul în care utilizăm clădirile.

Atunci când spațiile rămân închise:

  • concentrațiile pot crește rapid;
  • pot apărea depășiri importante;
  • expunerea ocupanților poate deveni semnificativă.

În schimb, o strategie corectă de ventilare și monitorizare poate reduce considerabil riscurile.

Calitatea aerului interior nu înseamnă doar confort. Înseamnă sănătate, prevenție și capacitatea de a înțelege ceea ce nu putem vedea.

Credit pentru imagini : https://elpo2.com/blogs/private-space/radon-gas-what-is-it-and-what-risks-does-it-pose-to-our-health,https://www.mdanderson.org/cancerwise/radon-exposure-and-lung-cancer–11-things-to-know.h00-159619434.html,https://extension.unr.edu/publication.aspx?PubID=2645,https://ecosense.io/