În ultimii cinci ani, datele colectate de cele patru (4) stații oficiale (www.calitateaer.ro) de monitorizare a aerului (CJ-1, CJ-2, CJ-3, CJ-4) împreună cu rețeaua civică „Strop de aer” ( https://cluj-napoca.aqi.eco/ro si https://cluj-napoca.pulse.eco/) arată o imagine clară: poluarea cu particule în suspensie (PM2.5 și PM10) este puternic sezonieră, cu vârfuri clare iarna și perioade relativ curate primăvara și vara. În paralel, se observă o scădere graduală a mediei anuale, semn că planurile de mobilitate urbană și democratizarea monitorizării aerului pot da rezultate palpabile.

PM2.5 & PM10 – medii anuale și trend (Cluj-Napoca, 2019–2025) – reteaua RNMCA

1. Ce ne spun stațiile oficiale

Evoluția anuală

Analiza mediilor zilnice pentru perioada 2020–2025 arată:
• vârfuri clare în ianuarie-februarie (ex. iarna 2020 cu valori PM10 ce au depășit 150 µg/m³ și PM2.5 între 40‐70 µg/m³),
• un al doilea salt tipic de poluare la începutul iernii / toamna târzie (noiembrie – decembrie),
• veri și primăveri relativ curate, cu perioade de medii zilnice de PM2.5 între 2–6 µg/m³ și PM10 sub 10-15 µg/m³, în special în 2025.

Trendul general este unul de îmbunătățire lentă: media anuală pare să scadă de la ani cu episoade severe (2020-2021), spre ani mai echilibrați (2022–2025), cu episoade de poluare mai rare și cu durată mai scurtă.

Disponibilitatea rețelei de monitorizare

An	CJ-1	CJ-2	CJ-3	CJ-4
2020	77.9%	0%	0%	93.4%
2021	97.6%	0%	0%	98.1%
2022	86.9%	82.5%	82.5%	100%
2023	0%	99.7%	99.5%	78.9%
2024	0%	99.7%	83.6%	76.5%
2025	0%	97.4%	100%	100%

Din această perspectivă:
• 2022 este anul cu cea mai echilibrată acoperire geografică (toate cele 4 stații funcționale la peste 80%).
• Începând cu 2023, stația CJ-1 a fost practic inoperabilă, ceea ce înseamnă că datele din rețeaua oficială reflectă mai degrabă CJ-2, CJ-3 și CJ-4.
• În 2025, rețeaua oficială pare stabilă și fiabilă pe partea de măsurare.

Episoade tipice de poluare

• Ianuarie-februarie 2020: un val sever de poluare, cu durata de aproximativ o săptămână, în care PM10 a atins valori de peste 150 µg/m³.
• Noiembrie-decembrie 2021: valori PM10 de 50–65 µg/m³, cu zile succesive de poluare severă.
• Final de octombrie–noiembrie 2023: episoade moderate, dar notabile.
• Mai–august 2025: multe zile cu PM2.5 de 2–6 µg/m³ și PM10 între 4–10 µg/m³, aer semnificativ mai curat.

Acces calendar Heatmap Cluj-Napoca : https://stropdeaer.ro/dashboard/istoric_date_cluj_rnmca.html

2. Datele civice de la „Strop de aer”

Rețeaua „Strop de aer”, oferă o perspectivă complementară, granulară și continuă a calității aerului în cartiere. Senzorii comunitari Strop de aer, amplasați în cartiere din Cluj-Napoca (ex. Observatorului, Teodor Mihali, Ferdinand – majoritatea), confirmă același tipar (excluzand sursele locale de poluare):

• Maxime în lunile reci (ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie).
• Minime vara, cu valori de multe ori sub 5 µg/m³ la PM2.5.
• Scădere anuală vizibilă: datele arată că în 2025 mediile anuale sunt mai mici decât în 2020, în linie cu RNMCA.

Avantaje cheie:
1. Granularitate sporită: surprinde variații locale (de cartier) completând imaginea oficială RNMCA
2. Continuitate civică: rețeaua acționează ca o plasă de siguranță atunci când stațiile oficiale sunt offline.

3. Interpretare combinată

Trendul de îmbunătățire este real: datele oficiale și cele civice arată o scădere graduală a mediilor anuale de PM2.5 și PM10. Sezonier, iarna rămâne problematică, iar episoadele de poluare rămân posibile.

Senzorii civici umplu golurile și oferă rezoluție mai mare. Recomandările includ menținerea monitorizării hibride, alerte sezoniere, reducerea surselor și implicarea comunității.

4. Instrumente digitale pentru comunitate

Un element important al proiectului Strop de aer este faptul că datele nu rămân doar în grafice de laborator sau în rapoarte tehnice, ci sunt puse la dispoziția publicului larg prin instrumente digitale ușor de folosit.

🔹 Am dezvoltat o serie de tooluri interactive prin care oricine din comunitate poate explora calitatea aerului:

• Evoluție în ultimele 24 de ore: pentru a înțelege mai bine cum „respiră” orașul de la un moment la altul, există o hartă și un grafic dinamic ce arată evoluția vizibilă a măsurătorilor în timp real. 👉 Vezi aici

---

• Istoric orar: fiecare oră din ziua curentă și până la 60 de zile în urmă este disponibilă online, pentru ca oamenii să poată compara direct momentele de trafic intens, serile de iarnă cu sobele pornite sau diminețile de primăvară mai curate. 👉 Vezi aici
• 
  
  

Aceste instrumente adaugă transparență și încredere: datele nu mai sunt doar statistici anuale, ci informații vii, disponibile în fiecare zi pentru toți cetățenii. Ele pot fi folosite:

• de părinți care vor să știe dacă e momentul potrivit pentru o plimbare în parc,
  
• de sportivi care verifică orele cele mai curate pentru alergat,
  
• de profesori și elevi, ca resurse educaționale despre impactul poluării,
  
• și chiar de autorități, ca sistem suplimentar de alertă rapidă în caz de episoade de poluare.

5. Concluzii

📊 Observații principale:
• Atât pentru PM2.5, cât și pentru PM10 există o tendință descendentă clară de-a lungul celor 5 ani.
• PM10 a scăzut de la ~25 µg/m³ în 2020 la ~16 µg/m³ în 2025.
• PM2.5 a scăzut de la ~11 µg/m³ în 2020 la ~8.6 µg/m³ în 2025.

Această evoluție nu este întâmplătoare, ci rezultatul unor măsuri locale: flota de vehicule electrice, benzi dedicate autobuze și taxiuri , transport public îmbunătățit, piste de biciclete, plantări de copaci, zone centrale transformate în zone pietonale. Toate aceste schimbări arată că, prin politici locale și implicarea comunității, calitatea aerului poate fi îmbunătățită.

6. Factorul climatic și reversul medaliei

Cercetările internaționale arată că încălzirea globală poate contribui indirect la scăderea concentrațiilor de particule PM2.5 și PM10. Motivele includ ierni mai blânde, perioade mai lungi fără inversiuni termice și dispersie mai bună a poluanților. Totuși, această „scădere” are un revers: temperaturile mai ridicate favorizează formarea ozonului troposferic (ozonul de la nivelul solului), un poluant secundar cu impact semnificativ asupra sănătății. Astfel, deși vedem o reducere a pulberilor în suspensie, există riscul ca verile mai calde să aducă episoade mai dese de ozon ridicat. Acest aspect trebuie inclus în planurile locale de mediu, pentru a evita substituirea unei probleme cu alta.

TO DO:

Iar dacă vrei să monitorizezi în timp real aerul de la tine din cartier (din curtea casei sau de la balconul blocului) sau chiar din birou tău, poți comanda un senzor de aici : https://www.stropdeaer.ro/shop/ .

Doar astăzi, de Ziua Aerului Curat, îți oferim 15% reducere folosind codul STROP15 !