Concluziile unuia dintre cele mai mari studii europene despre calitatea aerului interior

În fiecare zi, milioane de copii din Europa petrec între 6 și 8 ore în săli de clasă. În tot acest timp, ei respiră aerul din interiorul școlilor — un factor invizibil, dar esențial pentru sănătate, concentrare și performanță școlară.

Deși discutăm frecvent despre poluarea aerului exterior, mult mai puțină atenție este acordată aerului din interiorul clădirilor educaționale. Totuși, elevii petrec cea mai mare parte a timpului în spații închise, unde nivelurile de CO₂, particule fine, compuși organici volatili sau chiar radon pot ajunge la valori ridicate fără ca cineva să observe.

Acesta este și motivul pentru care Comisia Europeană, prin Joint Research Centre (JRC), a derulat unul dintre cele mai ample studii privind calitatea aerului în școli: proiectul SINPHONIE.

Ce este proiectul SINPHONIE?

SINPHONIE (Schools Indoor Pollution and Health – Observatory Network in Europe) este un proiect european coordonat de Comisia Europeană și Joint Research Centre (JRC), realizat în 23 de țări europene.

Studiul a inclus:

• 115 școli,
• 54 de orașe,
• peste 5.000 de copii,
• sute de săli de clasă monitorizate simultan.

Scopul proiectului a fost evaluarea relației dintre calitatea aerului interior și sănătatea elevilor și profesorilor.

Practic, cercetătorii au încercat să răspundă la o întrebare simplă, dar extrem de importantă:

„Cum influențează aerul din școli sănătatea și performanța copiilor?”

Ce au descoperit cercetătorii?

Rezultatele au fost îngrijorătoare.

În numeroase școli europene au fost identificate:

• niveluri ridicate de CO₂,
• concentrații crescute de PM2.5 și PM10,
• compuși organici volatili (VOC),
• umiditate necorespunzătoare,
• ventilație insuficientă,
• prezența radonului în anumite clădiri.

În multe cazuri, nivelurile de CO₂ depășeau limitele recomandate pentru un mediu sănătos și confortabil. Acest lucru indică o ventilație insuficientă și acumularea aerului expirat într-un spațiu ocupat de zeci de elevi.

Cu alte cuvinte, într-o clasă aparent „normală”, copiii pot petrece ore întregi respirând aer slab ventilat, cu concentrații crescute de poluanți.

De ce este CO₂ atât de important în sălile de clasă?

CO₂-ul nu este doar un indicator al aerului „stătut”. El reprezintă unul dintre cei mai importanți parametri pentru evaluarea ventilației unei încăperi.

Atunci când nivelul de CO₂ crește:

• scade capacitatea de concentrare,
• apare senzația de oboseală,
• crește disconfortul,
• pot apărea dureri de cap,
• performanța cognitivă poate fi afectată.

În multe școli europene analizate în cadrul SINPHONIE, valorile ridicate de CO₂ au indicat lipsa unui schimb eficient de aer.

Această problemă este extrem de relevantă și în România, mai ales în sezonul rece, când ferestrele rămân închise perioade lungi de timp.

Copiii sunt mai vulnerabili decât adulții

Un aspect important evidențiat de raport este faptul că elevii sunt mult mai sensibili la poluarea aerului interior decât adulții.

Copiii:

• respiră mai rapid,
• au organismul în dezvoltare,
• petrec multe ore în aceeași sală,
• sunt mai vulnerabili la alergii și afecțiuni respiratorii.

Expunerea repetată la aer de slabă calitate poate contribui la:

• agravarea astmului,
• iritații respiratorii,
• alergii,
• probleme de concentrare,
• oboseală cronică,
• scăderea performanței școlare.

În anumite cazuri, poluarea aerului interior poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății.

Poluarea de afară ajunge și în interior

Mulți consideră că simplul fapt că elevii sunt „în interior” îi protejează complet de poluare. În realitate, lucrurile sunt mult mai complexe.

Studiul SINPHONIE arată că poluarea exterioară poate pătrunde în școli prin:

• ferestre,
• uși,
• sisteme HVAC,
• infiltrații,
• trafic rutier din apropiere.

Astfel, școlile aflate în apropierea bulevardelor intens circulate sau a zonelor industriale pot avea concentrații crescute de particule fine chiar și în interior.

Acesta este unul dintre motivele pentru care monitorizarea simultană a aerului exterior și interior devine extrem de importantă.

Ventilația face diferența

Una dintre cele mai importante concluzii ale proiectului SINPHONIE este faptul că ventilația adecvată reduce semnificativ nivelul poluanților interiori.

Școlile cu ventilație mai eficientă aveau:

• concentrații mai mici de CO₂,
• niveluri reduse de PM2.5,
• confort mai bun pentru elevi,
• risc mai mic de expunere prelungită.

În practică, soluțiile pot include:

• aerisirea regulată a claselor,
• sisteme moderne de ventilație,
• purificatoare de aer,
• monitorizarea în timp real a calității aerului,
• senzori CO₂ tip „semafor”.

De ce este importantă monitorizarea în timp real?

Nu putem îmbunătăți ceea ce nu măsurăm.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că majoritatea școlilor nu au date reale despre aerul pe care îl respiră elevii.

Fără senzori și monitorizare continuă:

• nu știm când aerul devine nesănătos,
• nu putem identifica perioadele critice,
• nu putem lua măsuri eficiente,
• nu putem demonstra impactul soluțiilor implementate.

Acesta este și motivul pentru care proiecte precum „Aerul din școala noastră” devin din ce în ce mai relevante.

Proiectul „Aerul din școala noastră”

În cadrul inițiativei „Strop de Aer”, proiectul „Aerul din școala noastră” urmărește monitorizarea calității aerului în unități de învățământ din România folosind senzori open-source și platforme accesibile comunității.

Proiectul include:

• senzori pentru CO₂,
• PM2.5 și PM10,
• temperatură și umiditate,
• monitorizare în timp real,
• afișaje educaționale pentru elevi și profesori,
• activități de citizen science și educație de mediu.

Scopul nu este doar colectarea de date, ci și creșterea gradului de conștientizare privind importanța aerului pe care îl respirăm în fiecare zi.

Calitatea aerului trebuie să devină parte din infrastructura educațională

Așa cum monitorizăm temperatura sau consumul energetic al unei clădiri, calitatea aerului ar trebui să devină un indicator standard în școli.

Aerul pe care îl respiră copiii influențează:

• sănătatea,
• atenția,
• confortul,
• capacitatea de învățare,
• starea generală de bine.

În viitor, școlile inteligente nu vor însemna doar table interactive și internet rapid, ci și spații sănătoase, monitorizate și adaptate nevoilor reale ale elevilor.

Concluzie

Studiul european SINPHONIE confirmă ceea ce mulți cercetători și profesori observă deja de ani de zile: calitatea aerului din școli are un impact direct asupra sănătății și performanței elevilor.

Monitorizarea aerului nu mai este un moft tehnologic, ci o necesitate pentru sănătatea publică și educație.

Fie că vorbim despre CO₂, particule fine, ventilație sau radon, primul pas rămâne același:

să începem să măsurăm ceea ce respirăm.

Surse:

• European Commission – Joint Research Centre (JRC)
• SINPHONIE Project – Schools Indoor Pollution and Health Observatory Network in Europe
• WHO Indoor Air Quality Guidelines