Poluarea aerului provoacă peste 180.000 de decese anual în UE

Poluarea aerului – o problemă de sănătate publică, nu doar de mediu

Cel mai recent raport publicat de Agenția Europeană de Mediu (EEA), citat de Euronews, confirmă o realitate dură: peste 180.000 de decese premature în Uniunea Europeană, doar în 2023, sunt asociate cu expunerea la particule fine PM2.5.

Deși calitatea aerului s-a îmbunătățit în multe regiuni europene în ultimele două decenii, poluarea rămâne principalul risc de mediu pentru sănătatea populației, depășind impactul zgomotului, al substanțelor chimice toxice sau al valurilor de căldură.

Această statistică nu este abstractă. Ea se traduce prin vieți pierdute mai devreme, ani de viață sănătoasă reduși și o presiune constantă asupra sistemelor de sănătate.

Ce sunt particulele PM2.5 și de ce sunt atât de periculoase?

Particulele PM2.5 sunt particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri — de aproximativ 30 de ori mai subțiri decât un fir de păr uman.

Principalele surse:

• arderea combustibililor fosili (trafic rutier);
• încălzirea rezidențială (lemn, cărbune, gaz);
• activități industriale;
• poluare regională transportată pe distanțe mari.

Impact asupra sănătății:

• pătrund adânc în plămâni și în sânge;
• cresc riscul de boli cardiovasculare și respiratorii;
• sunt asociate cu cancer pulmonar;
• afectează dezvoltarea copiilor și sănătatea vârstnicilor.

Important: nu există un nivel sigur de expunere la PM2.5. Chiar și concentrațiile sub limitele legale pot avea efecte negative pe termen lung.

Unde este impactul cel mai mare în Europa?

Raportul EEA evidențiază diferențe majore între statele europene.

Număr absolut de decese asociate PM2.5:

• Italia – peste 43.000 de decese
• Polonia – peste 25.000
• Germania – peste 21.000

Însă, raportate la populație, țările din Europa de Est și de Sud-Est înregistrează cele mai mari pierderi de ani de viață sănătoasă, semn al unei expuneri cronice ridicate.

Acest aspect este extrem de relevant pentru România, unde:

• încălzirea rezidențială poluantă este larg răspândită;
• traficul urban este intens;
• monitorizarea oficială este adesea insuficientă la nivel local.

Un progres real, dar insuficient

Există și vești bune: între 2005 și 2023, numărul deceselor premature asociate PM2.5 a scăzut cu aproximativ 57% la nivelul UE. Acest lucru demonstrează că:

• politicile publice funcționează;
• tehnologiile mai curate salvează vieți;
• reglementările stricte au efect real.

Cu toate acestea, aproximativ 95% dintre europenii din zonele urbane sunt încă expuși la niveluri de poluare peste recomandările OMS.

Cu alte cuvinte: progresul există, dar nu este suficient.

Noua directivă europeană privind calitatea aerului

În decembrie 2024 a intrat în vigoare noua Directivă europeană privind calitatea aerului, care:

• reduce semnificativ limitele admise pentru PM2.5;
• apropie legislația UE de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății;
• impune cerințe mai stricte de monitorizare și raportare;
• obligă autoritățile locale să elaboreze planuri reale de reducere a poluării.

Această directivă este esențială, dar implementarea la nivel local va face diferența între o lege pe hârtie și aer mai curat pentru cetățeni.

Ce înseamnă aceste date pentru România?

Pentru orașele din România, inclusiv Cluj-Napoca, aceste cifre transmit un mesaj clar:

• poluarea aerului nu este o problemă „ocazională”, ci una structurală;
• episoadele de iarnă cu aer foarte poluat nu sunt excepții;
• lipsa datelor locale detaliate duce la subestimarea riscurilor reale.

Inițiativele de tip citizen science, rețelele de senzori independenți și accesul la date deschise sunt esențiale pentru:

• înțelegerea expunerii reale;
• informarea populației;
• fundamentarea deciziilor publice.

Concluzie: datele salvează vieți doar dacă sunt folosite

Cele peste 180.000 de decese anuale asociate poluării aerului în UE nu sunt inevitabile. Ele reprezintă consecința unor alegeri energetice, urbane și politice.

Datele arată clar:

• unde sunt problemele;
• ce surse contribuie cel mai mult;
• ce tip de măsuri funcționează.

La Strop de Aer, credem că monitorizarea corectă, transparentă și locală este primul pas către politici publice mai bune și orașe mai sănătoase. Aerul curat nu este un lux — este o condiție de bază pentru sănătate și calitate a vieții.

sursa info : https://www.euronews.ro/articole/poluarea-aerului-asociata-cu-peste-180-000-de-decese-in-ue-care-tara-a-fost-cea-m